Compensarea cantitativă este mecanismul prin care prosumatorii din România valorifică energia injectată în rețea. Surplusul produs reduce, kWh contra kWh, energia consumată din rețea (compensare 1:1) — un mecanism de net metering (contor net), similar celui folosit în multe state europene. Din 2026, ce rămâne necompensat la finalul lunii nu se mai pierde: se plătește în bani de către furnizor.
Înțelegerea exactă a modului de calcul este importantă pentru a dimensiona corect sistemul fotovoltaic și pentru a estima cu acuratețe economia reală față de factura actuală. Un sistem supradimensionat față de consum generează surplus net care, din 2026, se decontează în bani la prețul pieței (mai mic decât prețul de furnizare) — deci nu se mai pierde, dar nici nu valorează cât energia autoconsumată.
Baza legală a compensării cantitative
Cadrul legal este stabilit prin:
- Legea 123/2012 (Legea Energiei Electrice) cu modificările ulterioare
- Ordinul ANRE 15/2022 privind condițiile tehnice și comerciale pentru prosumatori (aprobat la 23 februarie 2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 215 din 4 martie 2022; baza legală: art. 73^1 din Legea 123/2012, introdus prin OUG 143/2021). Compensarea cantitativă 1:1 se aplică până la 31 decembrie 2030 pentru instalații până la 200 kW pe loc de consum.
- Regulamentul (UE) 2019/944 privind piața internă de energie electrică
- Contractul individual de prosumator semnat cu furnizorul de energie
ANRE actualizează periodic condițiile comerciale, inclusiv prețul de referință pentru compensare, prin ordine publicate în Monitorul Oficial.
Cum funcționează compensarea: mecanismul pas cu pas
Producție și consum simultan (autoconsum direct) Când panourile produc și casa consumă în același timp, energia nu trece prin contor — se consumă direct. Aceasta este cea mai valoroasă energie: valorează 100% din prețul de cumpărare.
Surplus injectat în rețea Energia produsă peste consumul instant (ex. în cursul zilei când toată lumea e la serviciu) se injectează în rețea și se înregistrează pe contorul bidirecțional ca „export".
Deficit tras din rețea Seara și noaptea, când panourile nu produc, consumi din rețea — „import" înregistrat pe contor.
Compensarea lunară La finalul lunii, furnizorul calculează:
Valoare import = kWh import × preț furnizare (RON/kWh)
Valoare export = kWh export × preț compensare (RON/kWh)
Sumă de plată = Valoare import − Valoare export
Dacă valoarea exportului depășește importul, diferența se reportează în luna următoare ca credit.
Prețul de compensare față de prețul de furnizare
Prețul de compensare (prețul la care valorizezi energia injectată) este stabilit de ANRE și reprezintă de obicei 70–80% din prețul de furnizare. De exemplu:
| Indicator | Valoare orientativă 2026 |
|---|---|
| Preț furnizare (cumpărare) | 1,30 RON/kWh |
| Preț compensare (injectare) | 0,975 RON/kWh |
| Raport compensare/furnizare | ~75% |
Aceasta înseamnă că un kWh autoconsumat direct (valorează 1,30 RON) este mai avantajos decât un kWh injectat și compensat ulterior (valorează 0,975 RON). Diferența de 0,325 RON/kWh justifică investiția în baterie dacă volumul de energie stocată este suficient de mare.
Exemplu de calcul lunar (sistem 5 kWp, aprilie)
Să presupunem:
- Producție lunară april: 700 kWh
- Consum total: 300 kWh
- Autoconsum direct: 150 kWh (consumat simultan cu producția)
- Export în rețea: 550 kWh
- Import din rețea: 150 kWh (seara + noapte)
| Element | kWh | Preț | Valoare |
|---|---|---|---|
| Import facturat | 150 kWh | 1,30 RON | 195 RON |
| Export compensat | 150 kWh (acoperă tot importul) | 0,975 RON | 146 RON credit |
| Export reportat | 400 kWh | — | Report luna viitoare |
| Sumă de plată | — | — | 49 RON + componente fixe |
Cele 400 kWh exportați în plus față de import reprezintă surplus net: din 2026 se decontează în bani de către furnizor (la prețul pieței) sau, pentru instalațiile sub 27 kW, pot acoperi factura de gaze.
Ce se întâmplă cu surplusul (regulile din 2026)
Începând cu 2026, facturarea este lunară. La finalul fiecărei luni, surplusul injectat care depășește consumul nu se mai pierde: furnizorul este obligat să îl plătească în bani, în maximum 60 de zile calendaristice de la emiterea facturii. Asta elimină vechea „capcană" prin care creditele neutilizate la 31 decembrie dispăreau.
Atenție la diferența de valoare: surplusul net (peste consum) se decontează la prețul pieței, mai mic decât prețul la care cumperi energia. Deci supradimensionarea masivă a sistemului tot nu e ideală — nu mai pierzi energia, dar o valorifici sub prețul de furnizare. Pentru instalațiile sub 27 kW, surplusul poate fi folosit și pentru factura de gaze naturale, la același furnizor.
| Lună | Producție tipică 5 kWp | Surplus probabil peste consum |
|---|---|---|
| Noiembrie – Februarie | 200 – 380 kWh | Redus |
| Martie – Aprilie | 580 – 680 kWh | Mediu |
| Mai – August | 680 – 850 kWh | Ridicat (dacă consumul e mic) |
| Septembrie – Octombrie | 520 – 620 kWh | Mediu |
În lunile de vară, surplusul net peste consum se transformă acum în bani sau acoperă alte facturi (gaz, sub 27 kW), nu mai e energie pierdută.
Compensarea cantitativă vs. feed-in tariff
Unele state europene folosesc feed-in tariff — prosumatorii sunt plătiți în bani pentru energia injectată, la un tarif fix garantat. România nu are un feed-in tariff activ pentru sisteme rezidențiale noi — compensarea cantitativă este singurul mecanism standard.
Avantajul compensării cantitative 1:1: protejează prosumatorii de volatilitatea prețurilor — surplusul reduce direct consumul, kWh contra kWh. Din 2026, creditele neutilizate nu mai expiră, ci se plătesc în bani. Acest regim este garantat până la 31 decembrie 2030; după această dată, prosumatorii trec la decontare financiară, iar surplusul livrat se cumpără la prețul mediu PZU al lunii.
FAQ
Dacă am credit acumulat din vară, îl pot folosi în iarnă? Da, exact pentru asta e conceput reportul. Surplusul din mai–august se reportează și acoperă consumul din octombrie–decembrie când producția e mică. Sistemul este avantajos dacă dimensionezi corect — producția anuală totală să fie apropiată de consumul anual total.
Componentele fixe din factură (abonament, distribuție) sunt și ele compensate? Nu. Compensarea cantitativă se aplică doar pe componenta de energie (kWh). Componentele fixe (tarif de distribuție, abonament, impozite, certificate verzi) rămân de plătit indiferent de câtă energie produci. Acestea pot reprezenta 20–40% din factura totală, deci factura nu poate ajunge la zero chiar dacă produci cât consumi.
Ce se întâmplă dacă schimb furnizorul de energie? Pierd creditul acumulat? Teoretic nu — creditul este înregistrat în sistemul distribuitorului și ar trebui transferat. În practică, schimbarea furnizorului poate genera complicații administrative temporare. Din 2026, întrucât facturarea e lunară și surplusul necompensat se plătește în bani, riscul de a „pierde" credit la schimbarea furnizorului este mult redus față de regimul anterior.
Concluzie
Compensarea cantitativă funcționează bine dacă sistemul este dimensionat corect față de consumul anual și dacă înțelegi că energia injectată valorează mai puțin decât cea autoconsumată. Dimensionarea optimă — nici prea mică, nici prea mare față de consum — maximizează returnul efectiv. Folosește calculatorul nostru pentru a simula producția anuală în județul tău și a o compara cu consumul tău real.