Compensarea cantitativă este mecanismul prin care prosumatorii din România valorifică energia injectată în rețea. Surplusul produs reduce, kWh contra kWh, energia consumată din rețea (compensare 1:1) — un mecanism de net metering (contor net), similar celui folosit în multe state europene. Din 2026, ce rămâne necompensat la finalul lunii nu se mai pierde: se plătește în bani de către furnizor.
Înțelegerea exactă a modului de calcul este importantă pentru a dimensiona corect sistemul fotovoltaic și pentru a estima cu acuratețe economia reală față de factura actuală. Un sistem supradimensionat față de consum generează surplus net care, din 2026, se decontează în bani la prețul pieței (mai mic decât prețul de furnizare) — deci nu se mai pierde, dar nici nu valorează cât energia autoconsumată.
Baza legală a compensării cantitative
Cadrul legal este stabilit prin:
- Legea 123/2012 (Legea Energiei Electrice) cu modificările ulterioare
- Ordinul ANRE 15/2022 privind condițiile tehnice și comerciale pentru prosumatori (aprobat la 23 februarie 2022, publicat în Monitorul Oficial nr. 215 din 4 martie 2022; baza legală: art. 73^1 din Legea 123/2012, introdus prin OUG 143/2021). Compensarea cantitativă 1:1 se aplică până la 31 decembrie 2030 pentru instalații până la 200 kW pe loc de consum.
- Regulamentul (UE) 2019/944 privind piața internă de energie electrică
- Contractul individual de prosumator semnat cu furnizorul de energie
ANRE actualizează periodic condițiile comerciale, inclusiv prețul de referință pentru compensare, prin ordine publicate în Monitorul Oficial.
Cum funcționează compensarea: mecanismul pas cu pas
Producție și consum simultan (autoconsum direct) Când panourile produc și casa consumă în același timp, energia nu trece prin contor — se consumă direct. Aceasta este cea mai valoroasă energie: valorează 100% din prețul de cumpărare.
Surplus injectat în rețea Energia produsă peste consumul instant (ex. în cursul zilei când toată lumea e la serviciu) se injectează în rețea și se înregistrează pe contorul bidirecțional ca „export".
Deficit tras din rețea Seara și noaptea, când panourile nu produc, consumi din rețea — „import" înregistrat pe contor.
Compensarea lunară La finalul lunii, furnizorul compară cantitățile (kWh contra kWh), nu valorile:
Energie compensată 1:1 = min(kWh export, kWh import)
Import rămas de plată = kWh import − energie compensată
Surplus net = kWh export − energie compensată
Importul rămas se facturează la prețul de furnizare. Surplusul net nu se reportează în lunile următoare — furnizorul este obligat să îl plătească în bani, la preț de piață, în maximum 60 de zile calendaristice de la emiterea facturii.
Cât valorează energia injectată
Energia injectată care acoperă importul lunii se compensează 1:1, la valoare plină: un kWh exportat anulează un kWh importat, deci valorează exact cât prețul de furnizare. Doar surplusul net (exportul care depășește importul lunar) se plătește în bani, la preț de piață — orientativ ~75% din prețul de furnizare:
| Indicator | Valoare orientativă 2026 |
|---|---|
| Preț furnizare (cumpărare) | 1,30 RON/kWh |
| kWh compensat 1:1 (export ≤ import) | 1,30 RON/kWh — valoare plină |
| Surplus net plătit în bani | ~0,975 RON/kWh (~75% din prețul de furnizare) |
Un kWh autoconsumat direct și un kWh compensat 1:1 valorează la fel (1,30 RON în exemplul de mai sus). Doar surplusul net valorează mai puțin (~0,975 RON). De aceea, bateria se justifică economic mai ales dacă sistemul generează lunar un surplus net mare — în rest, valoarea ei principală este backup-ul la pană de curent.
Exemplu de calcul lunar (sistem 5 kWp, aprilie)
Să presupunem:
- Producție lunară april: 700 kWh
- Consum total: 300 kWh
- Autoconsum direct: 150 kWh (consumat simultan cu producția)
- Export în rețea: 550 kWh
- Import din rețea: 150 kWh (seara + noapte)
| Element | kWh | Preț | Valoare |
|---|---|---|---|
| Import din rețea | 150 kWh | — | acoperit integral de export |
| Export compensat 1:1 | 150 kWh | 1,30 RON (valoare plină) | anulează tot importul |
| Surplus net plătit în bani | 400 kWh | ~0,975 RON | ~390 RON primiți (max 60 de zile) |
| Componenta de energie pe factură | — | — | 0 RON |
| Sumă de plată | — | — | doar componentele fixe (distribuție, abonament etc.) |
Exportul de 150 kWh acoperă integral importul de 150 kWh, kWh contra kWh — deci componenta de energie a facturii este 0 RON; rămân de plătit doar componentele fixe. Cele 400 kWh exportate în plus reprezintă surplus net: furnizorul ți-l plătește în bani (~390 RON la ~0,975 RON/kWh), în maximum 60 de zile, sau — pentru instalațiile sub 27 kW — poate acoperi factura de gaze de la același furnizor.
Ce se întâmplă cu surplusul (regulile din 2026)
Începând cu 2026, facturarea este lunară. La finalul fiecărei luni, surplusul injectat care depășește consumul nu se mai pierde: furnizorul este obligat să îl plătească în bani, în maximum 60 de zile calendaristice de la emiterea facturii. Asta elimină vechea „capcană" prin care creditele neutilizate la 31 decembrie dispăreau.
Atenție la diferența de valoare: surplusul net (peste consum) se decontează la prețul pieței, mai mic decât prețul la care cumperi energia. Deci supradimensionarea masivă a sistemului tot nu e ideală — nu mai pierzi energia, dar o valorifici sub prețul de furnizare. Pentru instalațiile sub 27 kW, surplusul poate fi folosit și pentru factura de gaze naturale, la același furnizor.
| Lună | Producție tipică 5 kWp | Surplus probabil peste consum |
|---|---|---|
| Noiembrie – Februarie | 200 – 380 kWh | Redus |
| Martie – Aprilie | 580 – 680 kWh | Mediu |
| Mai – August | 680 – 850 kWh | Ridicat (dacă consumul e mic) |
| Septembrie – Octombrie | 520 – 620 kWh | Mediu |
În lunile de vară, surplusul net peste consum se transformă acum în bani sau acoperă alte facturi (gaz, sub 27 kW), nu mai e energie pierdută.
Compensarea cantitativă vs. feed-in tariff
Unele state europene folosesc feed-in tariff — prosumatorii sunt plătiți în bani pentru energia injectată, la un tarif fix garantat. România nu are un feed-in tariff activ pentru sisteme rezidențiale noi — compensarea cantitativă este singurul mecanism standard.
Avantajul compensării cantitative 1:1: protejează prosumatorii de volatilitatea prețurilor — surplusul reduce direct consumul, kWh contra kWh. Din 2026, creditele neutilizate nu mai expiră, ci se plătesc în bani. Acest regim este garantat până la 31 decembrie 2030; după această dată, prosumatorii trec la decontare financiară, iar surplusul livrat se cumpără la prețul mediu PZU al lunii.
FAQ
Dacă am surplus mare vara, îl pot folosi în iarnă? Nu sub formă de credit — din 2026 nu există report de la o lună la alta. Compensarea 1:1 se închide în fiecare lună, iar surplusul net se plătește în bani în maximum 60 de zile. Practic, banii primiți vara pot acoperi facturile mai mari din iarnă, dar mecanismul e plată, nu credit reportat. De aceea dimensionarea corectă rămâne esențială: o producție anuală apropiată de consumul anual maximizează compensarea 1:1 (la valoare plină) și minimizează surplusul net (plătit sub prețul de furnizare).
Componentele fixe din factură (abonament, distribuție) sunt și ele compensate? Nu. Compensarea cantitativă se aplică doar pe componenta de energie (kWh). Componentele fixe (tarif de distribuție, abonament, impozite, certificate verzi) rămân de plătit indiferent de câtă energie produci. Acestea pot reprezenta 20–40% din factura totală, deci factura nu poate ajunge la zero chiar dacă produci cât consumi.
Ce se întâmplă dacă schimb furnizorul de energie? Pierd ceva? Nu. Statutul de prosumator se păstrează, iar cu noul furnizor semnezi un contract standard de prosumator. Întrucât facturarea e lunară și surplusul net se plătește în bani lună de lună, nu există credite acumulate pe mai multe luni care să se piardă la schimbarea furnizorului — un risc real în regimul anterior, eliminat din 2026.
Concluzie
Compensarea cantitativă funcționează bine dacă sistemul este dimensionat corect față de consumul anual și dacă înțelegi că doar surplusul net (exportul peste consum) valorează mai puțin — energia compensată 1:1 valorează exact cât cea autoconsumată. Dimensionarea optimă — nici prea mică, nici prea mare față de consum — maximizează returnul efectiv. Folosește calculatorul nostru pentru a simula producția anuală în județul tău și a o compara cu consumul tău real.